Pierderi de memorie sau oboseală mentală? Cum le deosebești
Intri într-o cameră și uiți de ce ai venit. Cauți telefonul în timp ce îl ții în mână. Nu-ți amintești imediat un nume cunoscut. Astfel de momente pot apărea la orice vârstă, mai ales în perioade cu stres, somn insuficient sau multe sarcini simultane.
Nu orice uitare înseamnă demență. Dar nici pierderile de memorie persistente nu trebuie ignorate.
Uitare normală sau problemă de memorie?
Odată cu înaintarea în vârstă, poate fi nevoie de mai mult timp pentru memorarea sau recuperarea unei informații. Este posibil să uiți temporar un nume și să ți-l amintești mai târziu ori să rătăcești ocazional cheile.
Devine îngrijorător atunci când problema afectează activitățile obișnuite sau siguranța persoanei.
Semnele care merită evaluate includ:
- repetarea frecventă a acelorași întrebări;
- uitarea întâlnirilor importante;
- dificultatea de a urma instrucțiuni cunoscute;
- rătăcirea în locuri familiare;
- confuzia legată de timp sau spațiu;
- probleme în administrarea banilor ori medicamentelor;
- modificări importante de comportament;
- agravarea progresivă a simptomelor.
Demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Ce este „ceața mentală”?
Ceața mentală nu este un diagnostic medical. Este o expresie folosită pentru a descrie concentrarea dificilă, gândirea mai lentă, uitarea unor lucruri mărunte, dificultatea de a găsi cuvintele sau senzația de minte „încărcată”.
Printre cauzele posibile se numără lipsa somnului, stresul, anxietatea, depresia, menopauza, carențele nutriționale, problemele tiroidiene, unele infecții și efectele adverse ale medicamentelor.
Somnul este esențial pentru memorie
În timpul somnului, creierul procesează și consolidează informațiile acumulate peste zi. Câteva nopți dormite prost pot afecta atenția și memoria de lucru.
Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ șapte până la nouă ore de somn. Sforăitul puternic, trezirile repetate și somnolența accentuată din timpul zilei pot indica o tulburare de somn care necesită evaluare.
Ce obiceiuri protejează sănătatea cognitivă?
Mișcarea regulată
Activitatea fizică susține circulația, sănătatea cardiovasculară și controlul glicemiei. Acești factori sunt importanți și pentru sănătatea creierului.
Controlul tensiunii și glicemiei
Hipertensiunea, diabetul, fumatul și excesul ponderal sunt asociate cu un risc mai mare de declin cognitiv. Ceea ce protejează inima tinde să protejeze și creierul.
Activitatea intelectuală
Cititul, învățarea unei abilități, jocurile de strategie și conversațiile stimulează creierul. Mai importantă decât dificultatea activității este practicarea ei constantă.
Relațiile sociale
Izolarea socială este asociată cu un risc cognitiv mai mare. Întâlnirile, activitățile de grup și conversațiile regulate au un rol real în menținerea funcționării mentale.
Organizarea activităților
Listele, calendarul, alarmele și păstrarea obiectelor în locuri fixe sunt instrumente utile pentru reducerea încărcării mentale.
Ginkgo biloba și ginsengul: ce pot face?
Ginkgo biloba și ginsengul siberian sunt utilizate în suplimente pentru memorie, concentrare și energie mentală. Rezultatele studiilor privind efectele cognitive ale ginkgo biloba sunt neuniforme, iar suplimentul nu previne și nu tratează demența.
Memory conține ginkgo biloba, ginseng siberian, roiniță și alte ingrediente selectate pentru susținerea atenției și a energiei mentale.
Persoanele care iau anticoagulante sau antiagregante, urmează tratamente pentru tensiune ori urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală trebuie să ceară sfatul medicului înainte de utilizarea produselor cu ginkgo.
Când este necesară evaluarea medicală?
Discută cu medicul dacă problemele de memorie sunt noi, se agravează sau afectează viața cotidiană. Unele cauze pot fi tratabile: tulburări ale tiroidei, deficit de vitamina B12, depresie, probleme de somn, infecții sau reacții adverse la medicamente.
Dacă pierderea memoriei apare brusc și este însoțită de dificultăți de vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului, asimetrie facială, confuzie ori durere intensă de cap, sună imediat la 112.
Memoria nu depinde de o singură capsulă sau de un singur exercițiu. Ea reflectă somnul, circulația, starea emoțională, activitatea fizică și felul în care ne folosim creierul zi de zi.
Surse
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește diagnosticul sau recomandările medicului. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o alimentație variată și un stil de viață sănătos.